An international framework for political ad reform

Click here for a translation of this page in Deutsch, Français, Español, Português, Norskعربى, 中文, 日本人, По-русски, Italiana, SvenskaRomână

We started the Coalition for Reform in Political Advertising in May last year when, so far as we knew, there was no plan to reform it. Our campaign his developed at a rapid pace since then. An early supporter of our aims was the UK advertising trade body ISBA, and we’ve since gained support from numerous other organisations in the ad industry, and companies, citizens and not-for-profits outside of it, along the way.

In February 2019 the UK Government’s Disinformation & “Fake News” Inquiry delivered a robust set of recommendations to tackle disinformation, supporting several of the goals we’ve been advocating for political ad reform. The Chair of the Inquiry, Damian Collins MP, also put out a call to the ad industry for a political ad code in September last year that supported all our aims.

Exactly the same issues face digitally mature democracies across the globe, of course. While political ad reform is now being discussed in various countries, we wanted to share key principles we’ve developed in case like-minded organisations want to take up lobbying in countries outside the UK.

This list isn’t by any means exhaustive. In putting our 4-point plan together we wanted to gain momentum for the campaign by targeting areas it was hard to argue against, and which would also have the biggest impact.  You can view other suggestions for political ad reform in the UK’s Disinformation & Fake News Inquiry report here.

Our intention isn’t ourselves to mount similar campaigns abroad to the one we are running in the UK. We are sharing our overall framework as a starting point that can and should develop over time, and may also need to be adapted to local regulation and issues.

The Coalition for Reform in Political Advertising is a not-for-profit and we have no desire to have ownership of the framework or its content. We are sharing these ideas as an urgent starting point for reform in other digitally mature countries.  If you’d like to get in touch to discuss them, or for advice on how you can set up a similar campaign in  your own country, please contact alex.tait@reformpoliticaladvertising.org.

Reform we believe should be common to all digitally mature democracies.

1/  Legislate so that all paid-for political adverts can be viewed by the public.

A searchable repository of online political advertising should be developed, including information on when each advertisement was posted, at whom it was targeted, and how much was spent on it. There should be a requirement for all political advertising work to be listed for public display so that, even if the work does not require regulatory clearance, it is accountable, clear, and available for all to see. The repository should be run and managed independently of the advertising industry and political parties.

Facebook and Google have already made changes of their own accord, which deserve to be commended, but we need industry-wide standards rather than just platform-specific solutions.

2/  Introduce compulsory imprints or watermarks to show the origin of online adverts. In the UK, registered political parties and campaign groups are currently required by law to include an imprint (read: watermark) on hard copy election materials which makes clear who is responsible for the advertising.

There is, however, no such requirement for digital communications.

Given that almost anyone can make and disseminate digital political advertising, knowing what is “official” and what is being posted by over-eager supporters will become an increasingly important way for voters to discern how seriously to take political messages they happen upon. A requirement for a digital imprint would be one way of helping them to do this.

Reform we believe is right for the UK and that you should consider for your country.

3/  Require all objective factual claims used in political adverts to be  substantiated.

If a campaign wants to make an apparently objective and quantifiable claim in its political advertising, that claim should be accurate and stand up to independent scrutiny.

We’re not calling for an end to hopeful promises or scaremongering about what the other side might do: we’re simply saying that if you want to position something as a fact, the public have a right to be confident that it is just that.

The UK has a pre-clearance process already in place for misleading claims via its BCAP and CAP advertising codes for all TV and VOD consumer advertising. We believe that for the UK this process should apply to political claims of objective fact also.

4/  Create a body to regulate political advertising.

We need a body to oversee the content of political advertising. There is no regulation of this in the UK, and that fact is a principal cause of many of the recent problems.

The UK parliament could resolve that by extending the remit of either the Electoral Commission, the Advertising Standards Authority or the Election Committee of Ofcom – or it could set up an alternative body.

The above 4 points constitute the 4-point plan we launched with in May. However, we think the following areas also require urgent consideration.

Targeting

In the UK, the Disinformation & Fake News Inquiry has recommended that a “Code of Practice which highlights the use of personal information in political campaigning and applying to all data controllers who process personal data for the purpose of political campaigning should be underpinned by primary legislation.”

We also think the following principles are important

1. When regulation is discussed there is often an understandable focus on digital, as there has been in the DCMS report. There is no doubt that regulation of political advertising woefully needs to be brought up to date with the digital world we now live in. However, to take regulation of factual claims as an example, it needs to apply to all media, not only to digital

2. Similarly, because there has been extensive news coverage of privacy issues on Facebook, it can be tempting to single out that platform as being in need of reform. While Facebook is obviously a very important actor, the digital marketing ecosystem is complex, as anyone who works in marketing will testify. Social platforms are important, but the need is for updated regulation to cover the entire digital marketing ecosystem if we are to counter disinformation and fake news effectively.

3. We’d add that advertisers increasingly look at their communications in terms of a “customer journey” that takes account of all the touchpoints with consumers in the fragmented media landscape we now inhabit. From a UK perspective, we agree with the Independent Commission on Referendums that “An inquiry should be conducted into the regulation of political advertising across print, broadcast and online media, to consider what form regulation should take for each medium and whether current divergences of approach remain justified.” For example, account needs to be taken not only of paid adverts, but also of what marketers call “owned media”: all the communication channels under an entity’s control, such as websites, blogs, email – and also “earned media”, such as publicity resulting from editorial influence of various kinds.

April 2019

 

 

 

The Government’s response to the DCMS Disinformation and & Fake News report is significant further progress for our campaign

A key milestone in our campaign

The Government’s long-awaited response to the DCMS’s Disinformation and Fake News Inquiry was issued yesterday. This is an important milestone for our campaign, launched in May 2018, because the committee, chaired by Damian Collins MP, has conducted a thorough, wide-ranging and high-profile investigation of the topic of disinformation.

The headline is that the response is certainly more progress for the 4-point plan we’ve been championing. However, it ducks decisive action in several key areas.

Significant success for imprints and political ad transparency

To take each point of our 4-point plan in turn:

1. Compulsory imprints or watermarks to show the origin of online adverts

This certainly seems to be very positive and a definitive ‘tick’ for our plan, which is great news. The Government’s response states, ‘Candidates, political parties and non-party campaigners are currently required to have an imprint on any printed election material, to demonstrate that they have produced it. Extending this to include digital communications is essential for promoting fact-based political debate and tackling disinformation online.’ The timeframe the response gives is to bring ‘the technical proposal for this regime later on this year.’ This is certainly welcome and, as the Electoral Commission first raised the issue in 2003, long overdue!

2. Legislate so that all paid-for political adverts can be viewed by the public

The DCMS committee put forward a recommendation almost word for word what we’ve advocated in our plan, stating that ‘political advertising items should be publicly accessible in a searchable repository – who is paying for the ads, which organisations are sponsoring the ad, who is being targeted by the ads – so that members of the public can understand the behaviour of individual advertisers. It should be run independently of the advertising industry and of political parties.’

This too appears to have produced a welcome positive response. There is recognition that the solutions which platforms have developed, although good in themselves, ‘are far from perfect, and … more needs to be done to increase transparency.’ The Government proposes that the Code of Practice regarding disinformation cited in the Online Harms white paper should include the expectation that companies will ‘improve the overall transparency of political advertising on their platforms.’

However, as we’ve previously argued, the digital advertising market is complex, and audiences reached by Facebook can also be reached via various other platforms and media owners. The recommendation made was precise but the response has been much less so. We will continue to engage, with the aim of ensuring that these standards are common to all media owners and tech platforms, and that, in order to maintain its integrity, the repository is also truly independent.

Political parties need to walk the walk

3. Require all objective factual claims used in political adverts to be substantiated.

4. Give an existing body the power to regulate political advertising content or create a new one to do so

In relation to the last 2 points of our plan, the DCMS committee recommended ‘a comprehensive review of the current rules and regulations surrounding political work during elections and referenda.’  This point was also backed up recently by the Information Commissioner’s Office’s Elizabeth Denham, who made clear her disappointment with the Online Harms white paper in her evidence to the recent DCMS subcommittee, noting that it was ‘a gap’ not to have ‘a comprehensive examination … of the oversight needed’ for political advertising. You can watch this part of her testimony here.

Trust and transparency are the central themes of the Online Harms white paper. There is understandable focus on the tech platforms and foreign actors in the inquiry overall and in the Government’s responses. However, the breakdown of trust in politicians and politics currently is not going to be remedied without political parties and politicians also changing their behaviour.

The Advertising Standards Authority – the regulator for all advertising excluding political advertising – says that by far the majority of complaints it receives are over misleading claims. In his evidence, the CEO of the ASA also told the DCMS committee that ‘everyone wishes that political advertising [content] was regulated,’ including him.

Are the public going to be satisfied that disinformation in politics has been addressed, despite the ignoring of advertising content – where political parties can say almost anything they want in political ads? For a recent example, this thread, examining the untransparent campaign waged by ‘Britain’s Future’, provides a case study of the problem that would help to solve. We’ve also some well-known examples at the bottom of this page.

The Government response to this point seems a bit of a fudge. They state ‘the Government will continue to work with the Electoral Commission and political parties to identify and implement any reforms and clarifications to the law, regulations and practices around campaigning. We are committed to ensuring that the law and regulations around campaigning are up-to-date with technological advances in campaign techniques.’

Within the scope of that response we shall, of course, continue working to influence the regulation of political advertising content. We assume the newly established subcommittee on Disinformation and Fake News could be one way to do that.

Our campaign pledge offers an interim solution while we wait for legislation

In the meantime, the good news is that last week we launched our campaign pledge for responsible political advertising. Legislation can take a while to be influenced, drafted and implemented. The pledge offers a way for political parties to work to principles in line with our 4-point plan. We see it as a starting point and welcome feedback. We are delighted, however, that Change UK – The Independent Group are the first party to sign up and are implementing it immediately as part of their European Election campaign.

The pledge includes a commitment to suspend or amend objective factual claims that are deemed to be misleading by nominated fact-checking services Full Fact, Channel 4’s Factcheck or the BBC’s Reality Check as a proxy for a content regulator.

We are in conversation with several other parties. Our aspiration is to get as many as possible to sign up to it while we are waiting for legislation to be implemented. If you are a political advertiser and want to discuss the pledge, please email me. We’d love to take you through it.

Some other  areas of interest

We chose the 4 areas in our plan to be hard to argue against, so we could easily build consensus, but which would have a major impact on restoring the integrity of our political processes.

There are many other important areas covered by the Government’s response.

For example, it is doing a lot of good work with ‘the Electoral Commission on statutory Codes of Practice for registered parties and candidates on electoral expenses … [to provide] clarity on digital campaigning election expenses. The Codes should come into force for the next major elections scheduled to take place in 2021 and 2022.’

Data use and targeting are, of course, high in the public’s awareness following revelations over the last few years. The Government response also states that the ‘Chair of the [newly opened] Centre for Data Ethics and Innovation (CDEI) [is] to investigate the advances in targeting and profiling practices, and consider what steps can be taken to ensure they are understood and trusted by the public, while best supporting business.’

However, as a cross-party body, the DCMS committee had asked for ‘an independent investigation into past elections – including the UK election of 2017, the UK Referendum of 2016, and the Scottish Referendum of 2014 – to explore what actually happened with regard to foreign influence, disinformation, funding, voter manipulation, and the sharing of data, so that appropriate changes to the law can be made and lessons can be learnt for future elections and referenda.’

We predict that the Government’s response on this is likely to be read as political by the media, given what the DCMS committee and the Mueller Report in the US have uncovered on disinformation. The proposal is rejected, with a claim that it cannot be done on legal grounds. However, the Government’s response goes on to state confidently that ‘there is no evidence of successful foreign interference in UK democratic processes, this includes the 2016 referendum and the 2017 general election.’

 

 

The Coalition for Reform in Political Advertising’s campaign pledge for responsible election campaigning

We are acutely aware that there could be a snap general election or decision to have a second referendum over the next few months.

The Government’s response to the DCMS Disinformation & “Fake News” inquiry has positively announced some legislation for political ad reform. However, as the committee discussed it will not come into force until 2020 or 2021. We would therefore like to put forward a proposal on how we can accelerate the reform of political advertising and restore the trust of the electorate in any upcoming political process by requesting that political advertisers should adopt a campaign pledge for responsible election campaigning.

We are putting the pledge forward as a starting point, and encourage feedback and further input. It is based on our 4-point plan.  We put our plan together as points we felt would be hard to argue against, so easiest to gain consensus around while also having the biggest impact. There are obviously various other areas that should be carefully considered as required by law (for example, spending limits and controls that have been looked at by the Electoral Commission). Also ensuring your campaign is compliant with GDPR.

We are a politically neutral initiative and would like all the main parties to sign up to the pledge. We are in conversations with several parties and are delighted that Change UK – The Independent Group have already adopted it.

We propose the pledge adopted should be simply:


We the <name of party> will practice responsible election campaigning and pledge to:

 1. Always include in our digital advertising information so that voters can identify the ad as ours.

2. Publish our digital paid-for advertising content on a publicly available webpage.

3. Share the substantiation of any objective factual claims used in ads on a publicly available webpage or on the ad itself.

4. Revise or suspend any claims that that our nominated independent fact checking services find to be misleading.


 

  1. Always include in our digital advertising information so that voters can identify the ad as ours.

Imprints / watermarks on all digital ads should be as per the Electoral Commission’s suggestion that “all electronic campaigning should have easily-accessible digital imprint requirements, including information on the publishing organisation and who is legally responsible for the spending”.

  1. Publish our paid-for digital advertising content on a publicly available webpage.*
  • who is paying for the ads
  • which organisations are sponsoring the ads
  • the audience targeted by the ads.

The above criteria are recommended by the DCMS Disinformation & “Fake News” report and are to ensure transparency of campaign messaging and to avoid “dark ads”. We believe that this would be a temporary measure until the “publicly accessible searchable repository [for political ads] run independently of political parties and the ad industry”, recommended in the report, is available.*

  1. Share the substantiation of any objective factual claims used in ads on a publicly available webpage or on the ad itself.

Substantiate objective factual claims. This substantiation could be included in the ad itself or published independently and publicly together with any digital ads being used in the campaign.

  1. Revise or suspend any claims that a nominated independent fact checking service find to be misleading.

All non-political ads which appear on TV or VOD and make factual claims are already, in ad terminology, “pre -cleared” by an organisation called Clearcast. This is an advisory service for advertisers which they can choose to ignore. However, the  Advertising Standards Authority (ASA) rules on complaints which are submitted to it, and will take into account Clearcast advice in any ruling.

In the absence of a code or a regulator for political ads we suggest using common sense in weighing the accuracy of your substantiation. You should, however, publish the source of the substantiation in the ad itself or on the same webpage as your digital ads. If one of our nominated fact checking services find the objective factual claims to be misleading the advertiser should take on board that feedback and consider revising or suspending adverts containing those claims. This is a “proxy” for the role a regulator would / should play when legislation is brought up to date.

Our nominated fact checking services are Full Fact, Channel 4 FactCheck and BBC Reality Check.

This pledge is intended as a starting point. We will update the points in it when we receive relevant feedback, and if emergency electoral law legislation is passed in the next few months.

April 2019

* We have prioritised transparency in digital ads to avoid what are known as “dark” digital political ads only viewable by the members of the public at whom they are targeted. However, we would welcome advertisers taking this a step further and publishing all non digital paid for adverts also to maximise transparency.

 

 

Ett internationellt ramverk för reform av politisk annonsering och reklam

Deutsch, Français, Español, Português, Norskعربى, 中文, 日本人, По-русски, Italiana, SvenskaRomână

I maj 2018 startade vi Koalitionen för reform inom politisk annonsering (The Coalition for Reform in Political Advertising). Vid den tidpunkten fanns, så vitt vi visste, inga planer på att reformera gällande regler och lagstiftning inom området. Sedan dess har vår kampanj accelererat. En av de första organisationerna som aktivt stödde vårt arbete var ISBA, Storbritanniens motsvarighet till Sveriges Annonsörer. Därefter har vi fått stöd av såväl andra organisationer inom reklamvärlden, som företag, medborgare och icke vinstdrivande organisationer.

Som resultat av den brittiska regeringens ’Disinformation & Fake News’utredning i februari 2019, utarbetades ett antal rekommendationer avsedda att motverka desinformation. Dessa var i linje med flera av de målsättningar som vi har förespråkat för reform av politisk annonsering. I september 2019 bad utredningsledaren, Damian Collins MP, den engelska reklambranschen att ta fram en praxis för politisk annonsering som stödjer våra mål.

Andra digitalt välutvecklade demokratier runt om i världen möter precis samma frågeställningar och vi vet att reform av politisk annonsering diskuteras i många av dessa länder. Genom att dela med oss av de principer vi tagit fram, vill vi möjliggöra och förenkla för organisationer liknande vår egen att bedriva lobbying arbete utanför Storbritannien.

Vår fyrpunktsplan är inte avsedd att vara uttömmande. När vi sammanställde den var vår avsikt att skapa momentum för kampanjen genom att fokusera på de områden som skulle vara svåra att argumentera emot och som samtidigt skulle kunna ge störst effekt. För att se övriga förslag på reform av politisk annonsering, se Storbritanniens Disinformation & Fake Newsutredning här.

Vår avsikt är inte att själva starta liknande kampanjer utanför Storbritannien. Däremot hoppas vi att vårt ramverk kan användas som utgångspunkt för andra. Det kan, och bör, förändras över tiden och kan även behöva anpassas till gällande lokala regleringar och frågeställningar.

Koalitionen för reform inom politisk annonsering är en icke-vinstdrivande organisation och vi har inget önskemål om att äga ramverket eller dess innehåll. Vi delar med oss av dessa idéer som en angelägen utgångspunkt för andra digitalt välutvecklade länder. Om du vill diskutera idéerna eller få råd om hur man kan starta en liknande kampanj i ditt land, kontakta gärna alex.tait@reformpoliticaladvertising.org.

Reformer vi anser bör gälla i alla digitalt välutvecklade länder.

1/ Lagstiftning om att all betald politisk reklam kan ses av allmänheten

En sökbar datakatalog över politisk reklam online bör skapas. Denna ska innehålla information om när varje enskild annons lades upp, vem den riktades till samt hur mycket som investerats i den. Det bör finnas krav på att all politisk annonsering ska göras tillgänglig för allmänheten. Därmed skapas transparens, tydlighet och ansvar, även om det inte finns krav på legalt godkännande av annonsen. Upprättande och underhåll av datakatalogen ska ske av en part som är oberoende av reklambranschen och politiska partier.

De förändringar som Facebook och Google redan genomfört på eget initiativ bör lovordas men vi behöver normer som är gemensamma för hela branschen och inte enbart sådana som är specifika till enskilda plattformar.

2/ Introducera obligatorisk märkning av all annonsering online som anger ursprung och avsändare.

I Storbritannien finns lagstiftat krav om vattenmärkning av tryckt kampanjmaterial från politiska partier och intresseorganisationer i syfte till att tydligt kommunicera reklamens avsändare och därmed ansvarig utgivare.

Det finns däremot inga liknande krav på digitala annonser online.

Givet att nästan vem som helst kan skapa och sprida politisk reklam, blir det alltmer viktigt för väljare att enkelt kunna urskilja ’officiell’ politisk annonsering från det som läggs upp av ivriga anhängare. På så sätt kan väljare själva avgöra den vikt de ska lägga vid de politiska budskap de möts av. Ett krav på digital märkning skulle vara ett sätt att uppnå detta.

Reformer vi anser är lämpliga för Storbritannien och som bör övervägas i andra länder

3/ Krav på att alla objektiva fakta som framställs i politisk annonsering måste underbyggas.

Om en politisk kampanj vill inkludera till synes objektiva och kvantifierbara faktautlåtande som en del av sin annonsering, måste dessa utlåtande vara korrekta och kunna kontrolleras av oberoende part.

Vår avsikt är inte att sätta stopp för hoppfyllda löften eller avskräckande historier om motståndarnas planer. Det vi säger är att om man vill positionera något som fakta, så har allmänheten rätt att vara säker på att det faktiskt är fakta.

I Storbritannien finns redan en process för förhandsgodkännande av vilseledande påståenden inom reklam genom dess BCAP och CAP reklamnormer för all TV och VOD reklam riktad mot konsument. Vi anser att denna process även bör gälla för politiska faktapåståenden.

4/ Skapa ett organ som reglerar politisk reklam

Vi behöver ett organ som ser över den politiska reklamens innehåll. Det finns ingen sådan reglering i Storbritannien, vilket har varit kraftigt bidragande till de problem vi sett på senaste tid.

Storbritanniens riskdag skulle kunna åtgärda detta genom att utöka ansvarsområdet för Electoral Commission, ASA eller Election Committe of Ofcom, alternativt genom att skapa ett nytt organ.

Tillsammans utgör ovanstående 4 punkter den fyrpunktsplan som vi lanserade i maj 2018. Likafullt anser vi att även nedanstående områden är angelägna.

Målgrupper och riktning av annonser

I Storbritannien har Disinformation & Fake Newsutredningen rekommenderat att en ”praxis som betonar användningen av personlig information inom politiskt kampanjarbete och gäller för alla parter som behandlar personlig information för politiska kampanjer, ska understödjas av lagstiftning.”

Vi anser även att följande principer är viktiga

1. När reglering diskuteras ligger fokus ofta, av förklarliga skäl, på digital annonsering, precis som i den brittiska DCMS rapporten. Det råder inget som helst tvivel om att reglering av politisk annonsering måste uppdateras och anpassas till den digitala värld vi nu lever i. Dock måste den göras gällande till all politisk annonsering, inte bara den digitala.

2. På samma sätt kan det kan även finnas en tendens till att fokusera på reformer för enskilda plattformar såsom Facebook p.g.a. medias uppmärksammande av dess problem rörande sekretess. Facebook är givetvis en stor och viktig aktör, men som alla inom marknadsföringsbranschen vet, är det digitala ekosystemet för marknadsföring komplext. Sociala media plattformar är viktiga, men det finns ett behov av att uppdaterad reglering ska gälla hela det digitala ekosystemet för marknadsföring för att vi på ett effektivt sätt ska kunna motverka desinformation och falsk nyhetsspridning.

3. Vi skulle vilja tillägga att annonsörer i allt större utsträckning planerar sin kommunikation genom att se på ’consumer journeys’ som tar hänsyn till alla kontaktpunkter med konsumenter inom det alltmer fragmenterade medielandskapet. Från ett brittiskt perspektiv håller vi med Independent Commission on Referendums om att ”man bör genomföra en utredning av politisk annonsering inom press,TV och online media för att förstå reglering för varje medium och om skillnader i angreppssätt fortfarande är berättigade.” T ex bör hänsyn inte enbart tas till betald annonsering utan även till det som av marknadsföringsbranschen benämns ’owned media’, dvs alla kommunikationskanaler som kontrolleras av en organisation så som websidor, bloggar, e-mail samt även ’earned media’ så som publicitet som skapats genom olika typer av påverkan av redaktionellt material.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deutsch, Français, Español, Português, Norskعربى, 中文, 日本人, По-русски, Italiana, Svenska, Română

Nel maggio dello scorso anno abbiamo deciso di formare la Coalizione per la Riforma della Pubblicita’ Politica (“Coalition for Reform in Political Advertising”) in un momento in cui, almeno per quanto ne sapessimo, non vi era alcun’altra iniziativa simile. Da allora, la nostra campagna non ha fatto altro che accelerare il passo. Uno dei nostri primi sostenitori è stato l’Ente per la pubblicità commerciale inglese ISBA, dopo di che hanno aderito alla nostra iniziativaanche molte altre organizzazioni nel settore pubblicitario, nonche’ societa’, cittadini ed altri enti no-profit.

Nel febbraio 2019 l’inchiesta del governo inglese sulla disinformazione e le “fake news” ci ha fornito una robusta serie di raccomandazioni per contrastare la disinformazione, definendo numerosi obiettivi che ci eravamo gia’ posti nell’ambito della nostra riforma della pubblicita’ politica. Inoltre il presidente dell’inchiesta, il parlamentare Damian Collins, aveva gia’ chiesto al settore pubblicitario di varare un codice di comportamento per la sfera politica nel settembre dello scorso anno, anche in questo caso appoggiando ognuno dei nostri obiettivi.

Tutte le democrazie digitalmente mature stanno ovviamente affrontando esattamente le stesse questioni in questo momento. Mentre in vari paesi si discute di riforma per la pubblicita’ politica, ci piacerebbe condividere qui alcuni dei principi fondamentali che abbiamo sviluppato, nel caso ci siano organizzazioni simili a noi che vogliano intraprendere attivita’ lobbistiche fuori dal Regno Unito.

La seguente lista non pretende in alcun modo di essere esaustiva. Mettendo insieme la nostra proposta suddivisa in quattro punti, la nostra intenzione era quella di affrontare tematiche contro le quali fosse arduo opporsi, ma che al contempo avessero il maggiore impatto possibile. Proponiamo quialtri suggerimenti per la riforma della pubblicita’ politica provenienti dal report del’inchiesta governativa inglese sulla disinformazione e le “fake news”.

La nostra intenzione non e’ quella di intraprendere noi stessi, all’estero, campagne simili a quella che abbiamo lanciato nel Regno Unito. Piuttosto desideriamo condividere il nostro schema in modo che formi l’inizio di un’impresa a lungo termine, che in ogni caso dovra’ essere adattata ai problemi, nonche’ alle leggi e ai regolamenti in vigore, in ogni paese.

La Coalition for Reform in Political Advertising e’ un ente senza fini di lucro e noi non abbiamo alcuna pretesa proprietaria sopra la sua struttura o i suoi contenuti. Stiamo semplicemente condividendo queste idee con l’intenzione che diventino un urgente punto di partenza per la riforma anche in altri paesi digitalmente maturi. Nel caso voleste mettervi in contatto per discutere di questi punti, o per ottenere consigli su come intraprendere una campagna simile anche nel vostro paese, vi preghiamo di contattare alex.tait@reformpoliticaladvertising.org.

La riforma che crediamo debba essere condivisa tra tutte le democrazie digitalmente mature.

  • Legislare affinche’ tutte le pubblicita’ politiche a pagamento siano chiaramente visibili al pubblico.

Si dovrebbe sviluppare un archivio (con funzione di ricerca) contenente tutte le pubblicita’ online a pagamento di natura politica, che includa informazioni quali la data di pubblicazione, i dettagli di targeting pubblicitario, e l’importo speso per promuovere ognisingolo messaggio. Ci dovrebbe essere un obbligo di pubblicazione affinche’ ogni messaggio pubblicitario di natura politica, anche se pienamente consentito dalle leggi in vigore, sia rintracciabile, limpido e liberamente consultabile dachiunque. L’archivio dovrebbe essere gestito in maniera indipendente dal settore pubblicitario e dai partiti politici.

Facebook e Google hanno gia’ mosso alcuni passi in questa direzione di loro stessa iniziativa, che meritano plauso, ma vi e’ la necessita’ di standard condivisi in tutto il settore, piuttosto che di soluzioni specifiche a ogni piattaforma.

  • Introdurre un obbligo di segnalazione che dimostri l’origine delle pubblicita’ politiche online.

Nel Regno Unito, ogni partito politico accreditato e organo di campagna elettorale e’ obbligato per legge a includere un simbolo di segnalazione quale un “watermark” su qualsiasi messaggio “hard copy” (cartaceo, manifesti, etc.), che renda inequivocabile chi sia l’ente responsabile del messaggio stesso.

Tuttavia, non esiste ancora nessun obbligo di questo tipo per le comunicazioni digitali.

Dato che praticamente chiunque e’ in grado di creare e disseminare pubbicita’ digitali di natura politica, saper distinguere tra le comunicazioni “ufficiali” e quelle generate dai militanti politici diventera’ sempre piu’ importante per gli elettori, in modo da discernere quale peso dare ai messaggi di natura politica a cui vengono esposti. Un obbligo di segnalazione digitale potrebbe essere un dispotivo efficace a raggiungere questo scopo.

La riforma che reputiamo appropriata per il Regno Unito, da prendere in considerazione per altri paesi.

  • Obbligo di verifica per qualsiasi affermazione fattuale usata in pubblicita’ di natura politica.

Laddove un organo di campagna elettorale dovesse decidere di utilizzare un’affermazione apparentemente obiettiva e fattuale, questa affermazione deve essere accurata etale da poter essere verificata in maniera indipendente.

Non pretendiamo di mettere fine alle promesse elettorali o all’allarmismo sulle eventuali mosse politiche dell’avversario: semplicemente stiamo dicendo che se qualcuno pretende di presentare un’affermazione come un fatto, il pubblico merita di avere fiducia che lo sia veramente.

Nel Regno Unito vi e’ gia’ un processo di pre-filtraggio riguardante le affermazioni ingannevoli, tramite i codici pubblicitari BCAP e CAP che coprono tutte le pubblicita’ in TV e VOD (video on-demand). Noi crediamo che nel Regno Unito questo processo debba applicarsi anche a qualsiasi affermazione di fatto proveniente da enti e personaggi politici.

  • Creazione di un ente regolatorio per la pubblicita’ di natura politica.

Vi e’ necessita’ di costituire un ente responsabile per il controllo della pubblicita’ di natura politica. Non esiste alcun regolamento al riguardo nel Regno Unito e questo fatto e’ la causa principale di molti problemi verificatisi recentemente. Il parlamento del Regno Unito potrebbe risolvere questa situazione con un’estensione del mandato della Electoral Commission, della Advertising Standards Authority, oppure della Election Commission della Ofcom – oppure ancora tramite la creazione di un nuovo ente ad hoc.

I quattro punti di cui sopra costituisconol’iniziativa che abbiamo intrapreso lo scorso maggio. In aggiunta, crediamo che anche le seguenti tematiche debbano essere prese in considerazione.

Targeting

Nel Regno Unito l’inchiesta governativa sulla disinformazione e le “fake news” ha richiesto il supporto di strumenti legislativi di diritto primario per “un Codice di Comportamento che regoli l’uso di informazioni personali all’interno di campagne elettorali, e che si applichi a ogni responsabile del trattamento dati che lavori con i dati personali delle persone allo scopo di fare campagna elettorale”.

Noi crediamo che anche i seguenti principi siano di assoluta importanza:

  1. Quando si discute di regolamenti spesso, comprensibilmente, ci si sofferma sul digitale, come per esempio nel report della DCMS. Non c’e’ dubbio che le regole riguardanti la pubblicita’ di natura politica necessitino urgentemente di aggiornamenti in chiave moderna, in modo che siano al passo con i tempi digitali in cui stiamo vivendo. Ma la lacuna legislativa riguardante le affermazioni di natura fattuale, ad esempio, andrebbe colmata in tutti i media, non solo nel digitale.

 

  1. Allo stesso modo, siccome recentemente ci sono state varie inchieste giornalistiche riguardanti questioni di privacy su Facebook, e’ allettante pensare di concentrare gli sforzi verso quella specifica piattaforma. Sicuramente Facebook e’ uno degli attori principali, ma l’ecosistema digitale e’ molto piu’ complesso, come può testimoniare chiunque abbia recentemente lavorato nel marketing. Le piattaforme “social” sono importanti, ma la necessita’ vera e’ quella di un regolamento che copra tutto lo spettro dell’ecosistema delmarketing moderno, se veramente vogliamo contrastare in maniera efficace la diffusione della disinformazione e delle “fake news”.

 

  1. Ci piacerebbe anche aggiungere che oggi i pubblicitari sempre piu’ intendono le loro campagne come delle “customer journey” (“percorsi del cliente”), che tengono conto di tutti i possibili punti di contatto con i clienti nel panorama sempre piu’ frammentato dei media moderni. Da un punto di vista UK, concordiamo con la Independent Commission on Referendums che “si rende necessaria un’inchiesta per la regolamentazione della pubblicita’ politica su carta stampata, radio, televisione e media digitali, allo scopo di considerare quale forma questa regolamentazione debba prendere per ogni medium, e stabilire se le attuali divergenze di approccio siano tuttora giustificate”. Ad esempio, bisognerebbe occuparsi non solamente delle pubblicita’ a pagamento, ma anche di tutto quello che gli esperti di marketing chiamano “owned media” (“media di proprieta’”): tutti i canali di comunicazione sotto il controllo di un’entita’, quali siti web, blog, emails – e anche dell’ “earned media” (“media derivati”), come la pubblicita’ risultante dall’influenza editoriale di vario tipo.

 

 

Un cadru internațional pentru reforma politică a anunțurilor

Deutsch, Français, Español, Português, Norskعربى, 中文, 日本人, По-русски, Italiana, SvenskaRomână

Am început Coaliția pentru reforma in publicitatea politica (Coalition for Reform in Political Advertising) în luna mai a anului trecut, când, din câte știam, nu exista niciun plan de reformare a acesteia. De atunci, campania noastră a evoluat într-un ritm rapid. Un susținător timpuriu al obiectivelor noastre a fost organismul de promovare comerciala (advertising trade body) ISBA din Marea Britanie și de atunci am câștigat sprijin din partea a  numeroase alte organizații din industria de anunțuri publicitare, companii, cetățeni și organizații non-profit.

Lansată de guvernul britanic în februarie 2018, Ancheta despre Dezinformare și “Știri false” (Disinformation & “Fake News” Inquiry) a avut ca rezultat un set solid de recomandări pentru combaterea dezinformării, sprijinind mai multe dintre obiectivele pe care le-am promovat pentru reforma anunțurilor publicitare politice. De asemenea, în luna septembrie a anului trecut, Președintele anchetei, deputatul Damian Collins, a făcut un apel către industria anunțurilor publicitare (ad industry) pentru implementarea unui cod al anunțului publicitar politic, susținând toate obiectivele noastre.

Bineînțeles că toate democrațiile digitale mature din întreaga lume se confruntă cu exact aceleași probleme. Cum reforma anunțurilor publicitare politice este discutată momentan în diverse țări,  vrem să împărtășim principiile cheie pe care le-am dezvoltat intre timp în caz ca alte organizații, cu interes comun cu al nostru, ar dori să facă același tip de lobby în țările lor.

Această listă nu este în nici un caz exhaustivă. Prin punerea laolaltă a celor 4 puncte din planul nostru am vrut să impulsionăm Campania prin atenționarea asupra  zonelor greu de argumentat și care ar avea și cel mai mare impact. Alte sugestii pentru reforma politică a anunțurilor pot fi consultate de asemenea în raportul Ancheta despre Dezinformare și “Știri false” (Disinformation & “Fake News” Inquiry) care se poate descărca aici.

Intenția noastră nu este ca noi înșine să lansăm în străinătate campanii similare cu cea pe care o desfășurăm în Marea Britanie. Dorim însă să împărtășim cadrul nostru general doar ca un punct de pornire care ar putea și ar trebui să se dezvolte în timp iar, după necesități, să fie adaptat la reglementările și problemele locale.

Coaliția pentru reforma în publicitatea politică (Coalition for Reform in Political Advertising) este o organizație non-profit. Nu avem dorința de a fi deținătorii titlului de proprietate asupra cadrului sau a conținutului acestuia. Împărtășim aceste idei datorită necesității urgente de conturare a unui punct de începere a reformei în alte țări mature pe plan digital. Dacă doriți să luați legătura cu noi pentru a discuta aceste idei sau pentru sfaturi asupra cum ați putea crea o campanie similară în țara Dvs., vă rugăm să ne contactați la alex.tait@reformpoliticaladvertising.org.

Reforma care credem noi că ar trebui să fie comună tuturor democrațiilor mature digital.

1 / Legislație care să permită ca toate anunțurile politice plătite să poată fi văzute de public.

Ar trebui dezvoltată o arhivă online de publicitate politică, în care să poată fi căutate inclusiv informații cu privire la momentul în care fiecare anunț a fost postat, pe cine a vizat și cât de mult s-a cheltuit pe acest anunț. Ar trebui să existe o cerință ca toate lucrările de publicitate politică să fie listate in public, astfel încât, chiar dacă lucrarea nu necesită o autorizație de reglementare, aceasta sa fie responsabilă, clară și accesibila tuturor. Arhiva ar trebui să fie condusa și gestionata de un organism independent de partidele politice si industria publicitara.

Merită menționat faptul că Facebook și Google au făcut deja modificări de la sine putere. Avem însă nevoie de standarde la nivel de industrie, mai degrabă decât de soluții specifice unei anume platforme.

2 / Introducerea de amprente obligatorii sau filigrane pentru a demonstra originea anunțurilor online.

În Marea Britanie, partidele politice și grupările electorale (campaign groups) înregistrate sunt obligate prin lege să includă o amprentă (a se citi: filigran) pe materialele electorale tipărite, care arată clar cine este responsabil pentru publicitate.

Cu toate acestea, nu există o astfel de cerință pentru comunicațiile digitale.

Întrucât aproape oricine poate produce și difuza publicitate politică digitală, va fi din ce în ce mai important ca alegătorii să poată diferenția între ceea ce este “oficial” și ceea ce este postat de către susținătorii extra-zeloși, pentru a putea decide cât de în serios să ia mesajele politice pe care le întâlnesc. O cerință pentru o amprentă digitală ar fi o modalitate de a-i ajuta să facă această diferențiere.

Reforma care noi credem că este potrivită pentru Marea Britanie și pe care ar trebui să o luați în considerare pentru țara dvs.

3 / să se solicite justificarea tuturor afirmațiilor obiective factuale folosite în anunțurile politice.

Dacă o campanie dorește să facă o afirmație obiectivă și cuantificabilă în publicitatea politică, această afirmație ar trebui să fie precisa și verificabilă în mod independent.

Noi nu ne opunem neapărat promisiunilor optimiste făcute din speranță, nici a celor alarmiste la adresa pretențiilor din campaniile altora: spunem pur și simplu că dacă ceva este prezentat ca un fapt real, publicul trebuie să poată să creadă că așa și este.

Marea Britanie are deja un proces prealabil de eliminare a afirmațiilor înșelătoare prin intermediul codurilor BCAP și CAP de publicitate pentru toate reclamele TV și VOD (Video on Demand). Credem că în Marea Britanie același proces ar trebui să fie aplicat și afirmațiilor politice obiective.

4 / Crearea unui organism care să reglementeze publicitatea politică.

Avem nevoie de un organism de supraveghere a conținutul publicității politice. In Marea Britanie nu există nicio reglementare în acest sens, ceea ce constituie cauza principală a multor probleme recente.

Parlamentul britanic ar putea rezolva acest lucru prin extinderea mandatului Comisiei Electorale, al Autorității pentru Standarde în Publicitate, al Comitetului Electoral al Ofcom sau ar putea înființa un organism alternativ.

Cele 4 puncte de mai sus constituie planul în 4 puncte pe care l-am lansat în luna mai a anului curent. Cu toate acestea, considerăm că următoarele aspecte necesită de asemenea o examinare urgentă.

Direcționarea reclamelor (targeting)

În Marea Britanie, Ancheta despre Dezinformare si “Știri false” (Disinformation & “Fake News” Inquiry) a recomandat ca legislația primară să susțină un “Cod de practică care să evidențieze utilizarea informațiilor personale în campania politică și care să se aplice tuturor controlorilor de date care procesează date cu caracter personal în scopul campaniei politice.“

De asemenea, considerăm că următoarele principii sunt importante

1 Contextul digital este adesea în centrul discuțiilor legate de reglementare, cum a fost și în cazul raportului DCMS. Fără nicio îndoială, reglementarea publicității politice trebuie să fie actualizată pentru aplicarea în lumea digitală în care trăim. Cu toate acestea, reglementarea afirmațiilor factuale de exemplu, ar trebui sa se aplice întregii mass-media, nu numai mediului digital.

2 În mod similar, datorita acoperirii extensive la știri a problemelor legate de confidențialitate de pe Facebook, este foarte tentant să se indice că această platformă ar avea nevoie de reformă. Desigur ca Facebook este un actor foarte important, însă ecosistemul de marketing digital este mult mai complex, așa cum știe oricine din domeniul marketing-ului. Platformele sociale sunt într-adevăr importante, dar pentru a contracara în mod eficient dezinformarea și știrile falsificate în mod eficient este nevoie de actualizarea reglementărilor astfel încât acestea să acopere întregul ecosistem de marketing digital.

3 Agenții publicitari își consideră din ce in ce mai mult comunicările ca fiind un fel de “călătorie a clientului” care ține cont de toate punctele de contact cu consumatorii din peisajul mediatic fragmentat in care trăim. In cazul Regatului Unit, suntem de acord cu declarația Comisiei Independente privind Referendumurile (Independent Commission on Referendums): “ar trebui să se întreprindă o anchetă privind reglementarea publicității politice prin intermediul tipăririi, difuzării și mass-mediei online, să se analizeze ce formă de reglementare ar trebui adoptată pentru fiecare mediu și dacă divergențele actuale de abordare rămân justificate “. De exemplu, trebuie să se țină seama nu numai de anunțurile plătite, ci și de ceea ce marketerii numesc media câștigată (“owned media”, toate canalele de comunicare sub controlul unei entități, cum ar fi site-uri web, bloguri, e-mail) si de “media deținută” (“earned media”, publicitatea care rezultă din influența editorială de diferite tipuri).

Alex și Benedict